Potrivit OCCRP, un tribunal albanez a dispus arestul la domiciliu al Vlorei Hyseni, directoarea Serviciului Informativ Shtetëror (SHISH), după ce procurorii au implicat-o într-o anchetă amplă privind contracte publice manipulate și presupusa distrugere de probe. Premierul Edi Rama a anunțat imediat demiterea sa din funcție.
Vlora Hyseni conducea cel mai important serviciu de informații al Albaniei, instituție cu acces direct la dosare sensibile, la operațiuni de supraveghere și la relațiile cu partenerii occidentali, inclusiv NATO și structurile europene de securitate. Implicarea sa într-un dosar de corupție care vizează contracte publice falsificate ridică întrebări serioase nu doar despre integritatea personală, ci despre gradul în care instituția pe care o conducea a putut fi folosită pentru a acoperi sau facilita astfel de scheme.
Procurorii albanezi nu au precizat public, în momentul publicării știrii, valoarea exactă a prejudiciului estimat sau numărul total al persoanelor vizate în anchetă. Ceea ce este cert este că Hyseni se numără printre cele mai înalte funcții din stat atinse de o astfel de procedură judiciară în istoria recentă a Albaniei. Dosarul se află în curs de instrumentare, iar arestul la domiciliu reprezintă o măsură preventivă, nu o condamnare.
Cum funcționează schema
Anchetele privind contractele publice manipulate urmează, de regulă, un tipar bine cunoscut în statele cu instituții slabe: o autoritate cu putere de decizie sau de influență orientează licitațiile către firme controlate direct sau prin interpuși, în schimbul unor foloase financiare sau al unor servicii de altă natură. Când șeful unei structuri de informații este implicat, mecanismul capătă o dimensiune suplimentară: accesul la informații clasificate poate fi folosit pentru a intimida martori, a neutraliza investigatori sau a distruge probe înainte ca acestea să ajungă la dosar.
Acuzația de distrugere de probe, menționată explicit de procurori, sugerează că ancheta a prins contur suficient de devreme pentru a permite intervenția suspectei, dar și că procurorii au reușit să documenteze această intervenție. Este un semn că investigația a beneficiat fie de surse interne, fie de o supraveghere independentă față de structurile pe care Hyseni le controla. Fără aceste elemente, un dosar împotriva șefului serviciilor secrete ar fi extrem de dificil de construit.
Demiterea imediată anunțată de premierul Rama indică și o componentă politică: guvernul a ales să se distanțeze rapid, înainte ca ancheta să genereze presiuni externe din partea partenerilor europeni și atlantici ai Albaniei, țară candidată la aderarea în Uniunea Europeană.
Cine plătește
Victimele directe ale contractelor publice manipulate sunt, în primul rând, contribuabilii albanezi. Banii publici direcționați prin licitații trucate nu ajung la serviciile pentru care sunt alocați, fie că vorbim de infrastructură, achiziții tehnologice sau alte domenii în care serviciile de informații interacționează cu furnizori privați. Calitatea serviciilor scade, costurile cresc, iar instituțiile statului sunt golite de credibilitate.
Există însă și o victimă mai puțin vizibilă: încrederea cetățenilor albanezi în capacitatea statului de a se reforma. Albania negociază de ani de zile aderarea la UE, iar unul dintre criteriile esențiale este tocmai combaterea corupției la nivel înalt. Un dosar care implică șefa serviciilor secrete confirmă, pentru mulți albanezi, că schimbarea reală întârzie, indiferent de discursul oficial.
De ce contează
Cazul Hyseni nu este singular în regiune, dar este unul dintre puținele în care un șef de servicii secrete ajunge efectiv în fața justiției într-o țară din Balcanii de Vest. Precedente similare există în Serbia, Kosovo sau Macedonia de Nord, unde foști oficiali ai structurilor de securitate au fost anchetați, dar procedurile s-au împotmolit adesea în sisteme judiciare cu independență limitată. Dacă Albania reușește să ducă acest dosar la capăt, ar reprezenta un semnal important pentru întreaga regiune.
De urmărit în perioada următoare: dacă ancheta se va extinde și către alte persoane din aparatul de stat sau din mediul de afaceri care au beneficiat de contractele în cauză, dacă probele de distrugere a dovezilor vor fi susținute în instanță și, mai ales, dacă presiunea politică va rămâne suficient de redusă pentru ca procurorii să lucreze independent. Răspunsul Uniunii Europene față de acest dosar va fi, de asemenea, un indicator al seriozității cu care Bruxelles-ul tratează condiționalitățile de aderare în cazul Albaniei.
