Potrivit Follow the Money, banca olandeza ING a furnizat finantari de aproximativ 908 milioane de dolari catre trei companii petroliere si gaziere care dezvolta noi zacaminte in Marea Nordului, desi in 2024 s-a angajat public sa nu mai sustina astfel de proiecte. Investigatia pune sub semnul intrebarii credibilitatea angajamentelor climatice asumate de una dintre cele mai mari institutii financiare din Europa.
Conform datelor analizate de Follow the Money, cele trei companii beneficiare dezvoltau in mod activ noi campuri de extractie in Marea Nordului la momentul acordarii finantarilor. Aceasta situatie contrazice direct politica anuntata de ING in 2024, prin care banca declarase ca va inceta sa mai sustina firme din sectorul petrolier si gazier care exploreaza sau dezvolta noi zacaminte. Suma totala de 908 milioane de dolari reprezinta un angajament financiar substantial, nu o exceptie marginala sau o eroare contabila.
Un activist din domeniul climei citat in investigatie a declarat ca acest caz demonstreaza ca angajamentele verzi ale ING sunt mai stricte pe hartie decat in practica. Banca nu a oferit o explicatie publica detaliata pentru aceasta discrepanta pana la momentul publicarii investigatiei.
Cum functioneaza schema
Mecanismul prin care bancile mari isi mentin expunerea la combustibili fosili, chiar si dupa declaratii publice contrare, este bine documentat la nivel international. In cazul ING, finantarile nu au luat neaparat forma unor credite directe acordate companiilor petroliere, ci pot include aranjamente mai complexe: emisiuni de obligatiuni, facilitati de credit revolving sau participari la consortii de finantare. Aceste instrumente sunt uneori mai greu de urmarit in raportarile publice si pot fi incadrate diferit fata de ‘finantarea directa’ pe care politicile climatice o interzic explicit.
Distinctia dintre ‘finantarea generala a unei companii’ si ‘finantarea unui proiect specific de extractie’ este frecvent exploatata de institutiile financiare pentru a justifica continuarea relatiilor cu producatori de combustibili fosili. O banca poate sustine ca nu finanteaza un zacamant nou, ci activitatea generala a companiei, chiar daca banii sunt fungibili si elibereaza resurse pentru expansiunea in noi campuri. Aceasta ambiguitate definitorie este in centrul criticilor aduse angajamentelor climatice din sectorul bancar.
In cazul de fata, Follow the Money a identificat trei companii care, la momentul primirii finantarilor de la ING, aveau proiecte active de dezvoltare a unor noi zacaminte in Marea Nordului, ceea ce le plasa direct in categoria exclusa prin politica proprie a bancii.
Cine plateste
Efectele imediate sunt resimtite de investitorii si clientii ING care au ales banca partial pe baza angajamentelor sale climatice. Fondurile de pensii, investitorii institutionali si clientii de retail care au incredintat bancii economiile lor pe baza unui profil de risc climatic declarat se afla intr-o pozitie in care informatiile pe care si-au fundamentat deciziile s-au dovedit inexacte.
La scara mai larga, fiecare miliard de dolari directionat catre noi zacaminte de petrol si gaze in Marea Nordului prelungeste dependenta europeana de combustibili fosili si intarzie tranzitia energetica. Costurile acestei intarzieri, de la valuri de caldura la inundatii si la cresterea preturilor la energie, sunt suportate in cele din urma de populatia generala, nu de actionarii bancilor sau de directorii executivi ai companiilor petroliere.
De ce conteaza
Cazul ING nu este izolat. In ultimii ani, mai multe banci europene si americane au fost acuzate de ‘greenwashing’ financiar, adica de a-si prezenta public portofoliile ca fiind mai sustenabile decat sunt in realitate. Investigatii similare au vizat HSBC, Deutsche Bank sau BNP Paribas. Ceea ce face cazul ING relevant este ca discrepanta dintre politica declarata si practica efectiva este documentata cu cifre concrete si cu identificarea companiilor beneficiare, nu doar cu acuzatii generale.
Autoritatile de reglementare din Uniunea Europeana lucreaza la standarde mai stricte de raportare pentru finantele sustenabile, inclusiv prin Regulamentul privind taxonomia verde si prin directivele de raportare nefinanciara. Investigatia Follow the Money arata ca aceste reglementari nu sunt inca suficient de precise pentru a preveni situatii in care o banca poate finanta noi zacaminte de combustibili fosili si, in acelasi timp, sa se prezinte drept lider in finante sustenabile. Urmatorul pas de urmarit este reactia autoritatilor olandeze de supraveghere financiara si modul in care ING va raspunde public acestor constatari.
