Potrivit ICIJ, juriul din Malta l-a achitat pe omul de afaceri Yorgen Fenech de acuzația de implicare în asasinarea jurnalistei de investigație Daphne Caruana Galizia, ucisă printr-o bombă plasată sub mașina sa în octombrie 2017. Fenech era ultimul dintre cei șapte bărbați trimiși în judecată pentru acest asasinat și singurul care ajunsese în fața unui juriu, după ce ceilalți șase au ales să pledeze vinovați sau au încheiat acorduri cu procurorii.
Verdictul de achitare a fost pronunțat după ani de proceduri judiciare complexe, marcate de acuzații încrucișate, retractări și negocieri cu martorii-cheie. Fenech, care controlează grupul hotelier Tumas și a fost identificat în investigații internaționale ca proprietar al companiei offshore 17 Black, a negat constant orice implicare în crimă. Anterior, chiar el îl acuzase pe fostul șef al serviciului de informații maltez că ar fi ordonatorul real al asasinatului — acuzație pe care o respingea categoric și cealaltă parte.
Caruana Galizia era în 2017 cea mai temută jurnalistă de investigație din Malta. Scria despre corupție la cel mai înalt nivel, inclusiv despre conexiunile dintre politicieni maltezi, companii offshore și rețele de evaziune fiscală expuse de Panama Papers. Moartea ei a provocat un val de proteste în Malta și a transformat-o într-un simbol al libertății presei în Europa.
Cum funcționează schema
Cazul Caruana Galizia ilustrează un mecanism bine documentat în investigațiile despre crimă organizată și corupție politică: asasinatul comandat prin intermediari, construit astfel încât lanțul de responsabilitate să fie greu de probat în instanță. Cei trei bărbați care au plasat bomba au fost condamnați. Fratele Vince Muscat, unul dintre ei, a cooperat cu procurorii și a furnizat informații despre cine i-ar fi angajat. Pe baza acestor informații, frații Degiorgio — ceilalți doi executanți — au încheiat la rândul lor acorduri cu justiția.
Yorgen Fenech a fost arestat în 2019 când încerca să părăsească Malta cu iahtul său. Procurorii susțineau că el ar fi intermediarul dintre executanți și factorii de decizie politică, invocând inclusiv existența companiei 17 Black, pe care Caruana Galizia o investigase chiar înainte de a fi ucisă. Apărarea a contestat credibilitatea martorilor care au cooperat cu statul, argumentând că aceștia aveau motive să mintă pentru a obține reduceri de pedeapsă. Juriul a dat dreptate apărării.
Achitarea nu înseamnă că instanța a stabilit că Fenech este nevinovat, ci că probele prezentate nu au fost suficiente pentru a convinge juriul dincolo de orice îndoială rezonabilă — standardul cerut în dreptul penal maltez, similar celui din sistemele de common law.
Cine plătește
Familia Caruana Galizia — soțul și cei trei fii ai jurnalistei — a urmărit procesul timp de aproape un deceniu. Pentru ei, achitarea lui Fenech înseamnă că întrebarea centrală rămâne fără răspuns definitiv în instanță: cine a ordonat uciderea? Cei trei fii au continuat munca mamei lor, publicând investigații și presând autoritățile malteze să nu abandoneze cazul.
Mai larg, verdictul afectează percepția publică asupra capacității statului maltez de a trage la răspundere persoanele cu putere economică și conexiuni politice. Malta a fost criticată repetat de instituții europene pentru slăbiciunea statului de drept, iar cazul Caruana Galizia a fost invocat în rapoarte ale Parlamentului European ca exemplu de impunitate sistemică.
De ce contează
Achitarea lui Fenech vine într-un context în care Europa urmărește cu atenție modul în care statele membre gestionează cazurile de violență împotriva jurnaliștilor. Directiva europeană privind protecția jurnaliștilor și mecanismele de monitorizare ale Consiliului Europei au fost construite parțial pe baza lecțiilor din cazul maltez. Un verdict de achitare pentru singurul suspect de rang înalt nu anulează aceste instrumente, dar ridică întrebări despre eficiența lor practică.
Cazul mai arată limitele modelului de urmărire penală bazat pe cooperanți. Când lanțul de probe depinde de martori care au ei înșiși interese în dosar, instanțele — mai ales cele cu juriu — pot ajunge la verdictele pe care procurorii nu le anticipează. Este o lecție pe care sistemele de justiție din mai multe țări europene o redescoperă periodic în dosarele de crimă organizată și corupție la nivel înalt. Rămâne de urmărit dacă procurorii maltezi vor face recurs sau dacă ancheta privind eventualii ordonatori va continua pe alte căi.
