Potrivit THE INSIDER, criza energetica declansata de inchiderea Stramtorii Hormuz a reprezentat o provocare majora pentru tranzitia globala catre surse regenerabile de energie. Spre surprinderea multora, primele luni ale crizei nu au adus o crestere a consumului de carbune, chiar daca preturile petrolului au crescut semnificativ. Dimpotriva, energia verde a devenit tot mai atractiva pentru investitori tocmai pentru ca nu depinde de lanturile de aprovizionare cu combustibili fosili.
La sfarsitul lunii aprilie, aproape 60 de tari s-au reunit la o conferinta in Columbia pentru a discuta eliminarea treptata a combustibililor fosili. Concluzia discutiilor a fost clara: America Latina este mult mai angajata in tranzitia verde decat tarile dezvoltate din Nordul Global. In timp ce administratia Donald Trump abandoneaza angajamentele de mediu ale Statelor Unite, tarile din Sudul Global privesc tranzitia energetica ca pe o cale spre independenta economica, eliberandu-se de dependenta fata de piete volatile controlate de puteri externe.
Aceasta dinamica remodeleaza echilibrul de putere in domeniul energiei la nivel mondial. Surse de energie ‘anti-coloniale’, cum le numesc unii lideri din regiune, reprezinta nu doar o alegere ecologica, ci si o strategie politica si economica. Latinoamerica devine astfel unul dintre motoarele principale ale tranzitiei verzi globale, intr-un moment in care marile puteri industrializate par sa ezite sau sa faca pasi inapoi in angajamentele lor climatice.
Contextul este relevant si pentru Europa, inclusiv pentru Romania, care se confrunta cu propriile provocari legate de securitatea energetica si dependenta de combustibili fosili. Modelul adoptat de tarile din America Latina demonstreaza ca tranzitia energetica poate fi privita nu ca o povara economica, ci ca o oportunitate de emancipare fata de pietele internationale volatile si de influenta politica a marilor exportatori de hidrocarburi.
