Potrivit Meduza.io, un cetatean rus care a parasit tara in iunie 2025 pentru a evita serviciul militar se confrunta in continuare cu pericolul deportarii. Daniil Mukhammetov a sarit dintr-un tren de tranzit care circula intre Adler si Kaliningrad in momentul in care convoiul trecea prin teritoriul lituanian, dupa care a reusit sa ajunga in Finlanda, unde a depus cerere de azil. Cazul sau a fost relatat de ziarul francez Le Monde si ilustreaza situatia dramatica a miilor de rusi care au ales exilul in locul frontului.
Traseul ales de Mukhammetov reflecta o tactica disperata folosita de unii cetateni rusi care incearca sa iasa din tara pe cai neconventionale, evitand punctele de control oficiale. Faptul ca Franta ia in calcul deportarea sa, cu escala prin Lituania si cu riscul real de a fi trimis inapoi in Rusia, ridica intrebari serioase despre modul in care statele europene trateaza cererile de azil ale cetatenilor rusi care refuza sa participe la razboiul din Ucraina. Organizatiile de aparare a drepturilor omului avertizeaza de mult timp ca returnarea acestor persoane in Rusia echivaleaza cu expunerea lor la urmarire penala sau la incorporare fortata.
Cazul lui Mukhammetov nu este izolat. De la inceputul mobilizarii partiale din septembrie 2022, sute de mii de rusi au parasit tara, iar o parte dintre ei se afla acum intr-o zona gri juridica in diferite state europene. Unele tari acorda protectie internationala acestor persoane, altele resping cererile pe motiv ca refuzul serviciului militar nu constituie prin sine un motiv de persecutie. Aceasta incoerenta la nivelul Uniunii Europene creeaza vulnerabilitati grave pentru cei vizati si alimenteaza tensiuni diplomatice intre statele membre.
Decizia finala in cazul lui Mukhammetov va constitui un precedent important. Daca Franta procedeaza cu deportarea, mesajul transmis altor rusi aflati in situatii similare va fi unul descurajant, intr-un moment in care razboiul din Ucraina continua si presiunile de mobilizare din Rusia raman ridicate. Cazul pune in lumina o dilema fundamentala a politicii europene de azil: unde se traseaza linia intre un refugiat de razboi si un cetatean obisnuit al unui stat tert.
