Manualul Gulerelor Albe: Arif Naqvi și Abraaj, fondul care strângea bani pentru spitalele săracilor și îi ținea în contul de la Dubai

Posted on: - Redactia

Pe scurt

  • Arif Masood Naqvi, născut pe 13 iulie 1960 în Karachi, Pakistan, a fondat în 2002 la Dubai firma de private equity Abraaj Capital, devenită în 2012 The Abraaj Group, care administra la vârf active declarate de aproximativ 14 miliarde de dolari în Africa, Asia, America Latină și Orientul Mijlociu.
  • Departamentul de Justiție al Statelor Unite l-a acuzat pe Arif Naqvi, în aprilie 2019, că a înșelat investitorii și că a deturnat aproximativ 230 de milioane de dolari din Abraaj Growth Markets Health Fund, un fond de aproximativ 1 miliard de dolari destinat spitalelor și clinicilor din țări cu venituri mici, potrivit comunicatului Securities and Exchange Commission (SEC) din 11 aprilie 2019.
  • Printre investitorii fondului de sănătate se aflau Bill & Melinda Gates Foundation și International Finance Corporation, brațul de investiții private al Băncii Mondiale, care au angajat în ianuarie 2018 contabili criminaliști pentru a urmări unde ajunseseră banii, potrivit Wall Street Journal și New York Times.
  • The Abraaj Group a intrat în lichidare provizorie în Insulele Cayman în iunie 2018, cel mai mare colaps al unei firme de private equity din istorie; Deloitte a fost numit lichidator provizoriu pentru Abraaj Investment Management Limited, iar PwC pentru holdingul Abraaj Holdings.
  • Dubai Financial Services Authority (DFSA) a amendat Abraaj Investment Management Limited cu 299.300.000 de dolari în iulie 2019 și pe Arif Naqvi personal cu 135.566.183 de dolari, amendă confirmată definitiv de Financial Markets Tribunal pe 12 decembrie 2022; Arif Naqvi neagă orice vinovăție, iar ultimele relatări publice identificate, din martie 2023, arată că extrădarea lui din Regatul Unit către Statele Unite fusese aprobată, fără ca un proces la New York să fi fost consemnat.

CV-ul fraudei

Numele: Arif Masood Naqvi. Vârsta la momentul arestării: 58 de ani. Funcția: fondator și director executiv al The Abraaj Group, Dubai. Educația: Karachi Grammar School, apoi London School of Economics. Primul loc de muncă: Arthur Andersen, Londra — detaliu care, în retrospectivă, are propria lui poezie, Arthur Andersen fiind firma de audit care s-a desființat după scandalul Enron.

Capitalul de pornire: 50.000 de dolari din economii proprii, cu care a înființat în 1994, la Dubai, firma de investiții Cupola. Lovitura care l-a făcut cunoscut: achiziția Inchcape Middle East în 1999, pentru 102 milioane de dolari, din care doar 4,1 milioane capital propriu — primul leveraged buyout din regiunea Orientului Mijlociu și Africii de Nord. A vândut apoi bucățile companiei pentru un total de 173 de milioane de dolari.

Activele administrate, la vârf: aproximativ 14 miliarde de dolari, în peste 20 de fonduri. Suma pe care autoritățile americane spun că a deturnat-o din fondul de sănătate: aproximativ 230 de milioane de dolari. Numărul de capete de acuzare în dosarul din Statele Unite: 16, de fraudă și spălare de bani. Cauțiunea stabilită de un tribunal londonez în mai 2019: 15 milioane de lire sterline, un record pentru Anglia și Țara Galilor, însoțită de brățară electronică și de restricții echivalente cu arest la domiciliu.

Decorații și premii primite între timp: Sitara-i-Imtiaz, distincție de stat acordată de Guvernul Pakistanului în 2007 pentru servicii publice; Grand Prix for Individual Philanthropy, acordat de BNP Paribas în 2015. Funcții onorifice: comisar fondator al Business & Sustainable Development Commission, alături de Paul Polman, fostul director executiv al Unilever, și de Mo Ibrahim, miliardarul sudanez-britanic al telecomunicațiilor.

Portretul gulerului alb

Arif Naqvi nu a vândut niciodată randamente. A vândut o idee, iar ideea era mai bună decât randamentele: banii pot face bine și pot face și profit, iar locul unde se întâmplă asta sunt „piețele de creștere” — formula pe care a preferat-o constant în locul expresiei „piețe emergente”, pe motiv că a doua sună paternalist.

Discursul era construit cu grijă. La Davos, unde apărea cu regularitate, Arif Naqvi vorbea despre o lume în care capitalul occidental nu mai privește Africa și Asia de Sud ca pe o zonă de risc, ci ca pe 4 miliarde de clienți. Investea în spitale în India, în lanțuri de clinici în Nigeria, în companii de energie în Pakistan, în producători de alimente în Turcia. Fiecare investiție venea la pachet cu o poveste despre impact: atâtea mii de paciente, atâtea nașteri asistate, atâtea locuri de muncă.

În 2008, Arif Naqvi și familia lui au înființat în Pakistan Aman Foundation, un trust non-profit pentru sănătate, nutriție și educație, care a construit, printre altele, un serviciu de ambulanță în Karachi. Colecționa artă din Orientul Mijlociu; o parte din colecția lui a fost vândută prin Christie’s în 2018, pentru aproximativ 2 milioane de lire sterline.

Era, cu alte cuvinte, exact genul de om pe care instituțiile de dezvoltare îl caută de zeci de ani și îl găsesc rar: un financier din Sud, cu diplomă occidentală, care vorbește limba fundațiilor și limba fondurilor de pensii în aceeași frază. Instituțiile l-au găsit și, găsindu-l, s-au relaxat. Faptul că Abraaj avea un consiliu de administrație împodobit cu nume respectabile a ajutat; faptul că nimeni din consiliu nu pare să fi cerut extrasele de cont ale fondului de sănătate a ajutat mai mult.

Cum a funcționat schema

Mecanismul descris în acuzațiile americane și în deciziile DFSA nu are nimic exotic. Este, în esență, cel pe care îl găsești în orice manual: banii investitorilor și banii firmei erau același ban.

Un fond de private equity funcționează pe „capital calls”. Investitorii se angajează cu o sumă, iar administratorul le cere tranșe atunci când are o investiție de făcut. Regula de bază — regula întreagă, de fapt — este că banii chemați se duc în investiția anunțată și, dacă aceasta nu se face, se întorc la investitori. Capitalul nechemat rămâne la ei; capitalul chemat și neinvestit se restituie.

Potrivit acuzațiilor SEC, în cazul Abraaj Growth Markets Health Fund această regulă a fost tratată ca o sugestie. Fondul chema bani pentru achiziții de spitale și clinici, iar o parte din bani ajungea în conturile grupului, de unde acopereau cheltuieli ale Abraaj care nu aveau nicio legătură cu fondul: costuri de operare, datorii, plăți către alte entități ale grupului. Când investitorii întrebau unde sunt banii, răspunsul era că stau, nefolosiți, în contul fondului.

Și, uneori, chiar stăteau. Dar stăteau pentru că fuseseră mutați înapoi exact înainte de momentele în care cineva se uita — un tipar pe care comentatorii financiari, inclusiv Axios într-o analiză din 29 noiembrie 2021, l-au descris drept cea mai mare schemă Ponzi din istoria private equity. Formularea e discutabilă din punct de vedere tehnic, fiindcă nu se plăteau randamente fictive investitorilor vechi din banii investitorilor noi; dar logica de fond — gaura se astupă mereu cu bani proaspeți, iar singura constantă este nevoia de bani proaspeți — e aceeași.

Pe lângă fondul de sănătate, DFSA a constatat că Abraaj Investment Management Limited, o firmă înregistrată în Insulele Cayman și neautorizată de DFSA, a induse în eroare investitorii și a desfășurat activități financiare neautorizate în sau din Dubai International Financial Centre. Cu alte cuvinte, entitatea care administra efectiv miliardele nu avea licență de la autoritatea din orașul în care se afla biroul.

Un alt fir, raportat de Wall Street Journal pe 16 octombrie 2018, privește vânzarea participației Abraaj la utilitatea pakistaneză Karachi Electric: potrivit publicației, grupul ar fi plătit 20 de milioane de dolari omului de afaceri pakistanez Navaid Malik pentru asistență în obținerea cooperării familiei Sharif în această tranzacție. Iar Financial Times a dezvăluit pe 28 iulie 2022 că o companie a lui Arif Naqvi înregistrată în Insulele Cayman, Wootton Cricket Ltd, a finanțat în 2013 partidul pakistanez Tehreek-e-Insaf, condus de Imran Khan, după ce primise fonduri de la companii și persoane fizice, inclusiv cel puțin 2 milioane de lire sterline în aprilie 2013 de la șeicul Nahyan bin Mubarak al-Nahyan, ministru în Emiratele Arabe Unite și președinte al Bank Alfalah din Pakistan.

Un meci de cricket de caritate, așadar, cu buget de campanie electorală. Pentru un om care își construise reputația pe transparența capitalului din piețele de creștere, structura e remarcabil de opacă.

Cine a plătit

Lista investitorilor din Abraaj Growth Markets Health Fund este, probabil, cea mai neplăcută parte a dosarului pentru toți cei implicați. Bill & Melinda Gates Foundation, cea mai mare fundație filantropică privată din lume. International Finance Corporation, brațul de investiții în sectorul privat al Băncii Mondiale. CDC Group, instituția britanică de finanțare a dezvoltării. Proparco, echivalentul francez.

Banii nu erau, deci, ai unor speculanți în căutarea randamentului. Erau bani alocați pentru maternități în Nigeria, pentru clinici în India, pentru spitale în Pakistan. Suma pe care autoritățile americane spun că s-a scurs din acest fond anume: aproximativ 230 de milioane de dolari. New York Post a scris pe 21 august 2021, în termeni mai direcți, despre „100 de milioane de dolari jefuite” de la Bill Gates — cifrele diferă în funcție de ce anume se numără, dar ordinea de mărime e aceeași.

Dincolo de fondul de sănătate, lichidatorii numiți de tribunalul din Insulele Cayman au încercat să soluționeze datorii de peste 1 miliard de dolari ale grupului, potrivit relatărilor din 2018 și 2019. Cât au recuperat efectiv investitorii nu rezultă din surse publice ușor accesibile; procesele de lichidare transfrontalieră au tendința de a se încheia discret, iar cifrele finale rareori ajung în comunicate de presă.

Victimele colaterale sunt mai greu de pus în tabel. Colapsul Abraaj, cea mai mare firmă de private equity din Orientul Mijlociu, a lovit fluxurile de capital privat către Africa exact în momentul în care instituțiile de dezvoltare încercau să convingă fonduri de pensii occidentale că aceste piețe sunt investibile. Argumentul „uitați-vă la Abraaj” a funcționat ani de zile în ambele direcții.

Și da: Bill & Melinda Gates Foundation, instituția cu cea mai amplă infrastructură de due diligence din filantropia mondială, a aflat unde se duseseră banii după ce a angajat contabili criminaliști. Nu înainte.

De ce a durat atât

Primul semnal documentat public nu a venit de la un auditor, de la un regulator sau de la un membru al consiliului. A venit, în septembrie 2017, de la un angajat al Abraaj care, profitând de faptul că Arif Naqvi era la New York, a trimis investitorilor un e-mail anonim despre „ani de nereguli la Abraaj”.

Abraaj Capital fusese fondată în 2002. Între primul e-mail anonim și lichidarea provizorie au trecut nouă luni. Între fondarea firmei și lichidare, șaisprezece ani.

Cronologia reacției, odată pornită, merită citită încet. În ianuarie 2018, Bill & Melinda Gates Foundation și alți trei investitori din fondul de sănătate au angajat contabili criminaliști. În februarie 2018, Banca Mondială și fundația au cerut explicații pentru de ce peste 200 de milioane de dolari stăteau în numerar, neinvestiți. Pe 4 februarie 2018, Abraaj a anunțat că a angajat KPMG să verifice toate încasările și plățile fondului de sănătate; KPMG a concluzionat că nu existase utilizare abuzivă a banilor și că tot capitalul chemat fusese folosit pentru „investiții aprobate”. Investitorii nu au fost mulțumiți de această verificare. Pe 15 aprilie 2018, Abraaj a angajat Deloitte să examineze afacerea. În mai 2018, două examinări separate au identificat nereguli potențiale și dincolo de fondul de sănătate. În iunie 2018, grupul a cerut lichidarea provizorie.

Deci: firma investigată și-a angajat propriul auditor, acesta nu a găsit nimic, iar investitorii au fost nevoiți să plătească un al doilea auditor pentru a găsi ceva. Cititorul poate trage singur concluzia despre utilitatea unei verificări comandate și plătite de entitatea verificată.

Dubai Financial Services Authority a deschis ancheta proprie în iulie 2018, potrivit Reuters — adică după ce Abraaj intrase deja în lichidare. Entitatea care administra miliardele, Abraaj Investment Management Limited, nu era, oricum, autorizată de DFSA; stătea în Dubai International Financial Centre fără licență, într-un aranjament care nu a produs întrebări cât timp Arif Naqvi mergea la Davos.

Căderea

În martie 2018, Arif Naqvi s-a retras de la conducerea executivă a The Abraaj Group. În iunie 2018, grupul a depus cerere de lichidare provizorie în Insulele Cayman. Tribunalul a numit Deloitte lichidator provizoriu pentru brațul de administrare a fondurilor, Abraaj Investment Management Limited, și PwC pentru holdingul Abraaj Holdings. În octombrie 2018, o parte din colecția de artă a lui Arif Naqvi a fost vândută prin Christie’s.

Pe 5 aprilie 2019, Arif Naqvi a fost arestat în Regatul Unit, după ce Departamentul de Justiție al Statelor Unite îl acuzase de fraudă, inducerea în eroare a investitorilor și deturnarea a aproximativ 230 de milioane de dolari din fondul de sănătate. În aceeași lună a fost arestat și Mustafa Abdel-Wadood, fost managing partner al grupului. La final de aprilie 2019, Bloomberg relata că o primă cerere de eliberare pe cauțiune fusese respinsă, pe motiv de risc de fugă — procurorii au arătat, între altele, că Arif Naqvi avea în telefon numărul președintelui Pakistanului. Pe 3 mai 2019, un tribunal londonez a acceptat eliberarea pe cauțiune de 15 milioane de lire sterline, cu arest la domiciliu și brățară electronică.

Mustafa Abdel-Wadood a pledat vinovat în 2019 pentru șase capete de acuzare, între care conspirație, fraudă cu valori mobiliare și fraudă prin mijloace de comunicație electronică, declarând în fața instanței că investitorii Abraaj fuseseră minciți, și a acceptat să colaboreze cu anchetatorii americani. Judecătorul Lewis Kaplan i-a amânat pronunțarea sentinței, inițial din decembrie 2019 în august 2020, la cererea procuraturii din districtul de sud al New Yorkului, pentru ca el să poată depune mărturie în procesul lui Arif Naqvi. În 2021, relatările îl descriau în continuare liber pe cauțiune de 10 milioane de dolari la New York, în așteptarea sentinței. Surse publice ulterioare privind o sentință efectivă nu au putut fi identificate.

Apărarea lui Arif Naqvi în fața extrădării a fost construită pe condițiile de detenție din Statele Unite și pe riscul pentru sănătatea lui mentală. Un expert chemat de apărare a susținut în instanță că nu va primi un proces echitabil. În noiembrie 2021, judecătoarea Philippa Whipple a amânat cauza până la clarificarea unui punct de drept într-un alt dosar de extrădare — cel al bijutierului indian Nirav Modi. Punctul de drept a fost tranșat în decembrie 2022, în defavoarea lui Nirav Modi. Pe 8 martie 2023, judecătorul Jonathan Swift a refuzat lui Arif Naqvi permisiunea de a contesta pe calea controlului judiciar aprobarea extrădării din 2021, constatând că nu existase o „schimbare materială” a condițiilor din penitenciare și că riscul de suicid putea fi gestionat adecvat în detenție. Reuters și Financial Times au relatat decizia drept ultima lui contestație disponibilă.

Întrebări frecvente

Cine este Arif Naqvi?

Arif Masood Naqvi, născut pe 13 iulie 1960 la Karachi, în Pakistan, este fondatorul și fostul director executiv al The Abraaj Group, firmă de private equity din Dubai care administra la vârf active declarate de aproximativ 14 miliarde de dolari. Departamentul de Justiție al Statelor Unite l-a acuzat în aprilie 2019 de fraudă, spălare de bani și deturnarea a aproximativ 230 de milioane de dolari din Abraaj Growth Markets Health Fund. Arif Naqvi neagă acuzațiile.

Ce a fost The Abraaj Group și de ce s-a prăbușit?

The Abraaj Group a fost cea mai mare firmă de private equity din Orientul Mijlociu, fondată la Dubai în 2002 ca Abraaj Capital și redenumită în 2012, după fuziunea cu Aureos Capital. Grupul a intrat în lichidare provizorie în Insulele Cayman în iunie 2018, după ce investitori ai fondului său de sănătate, printre care Bill & Melinda Gates Foundation și International Finance Corporation, au angajat contabili criminaliști care au identificat nereguli în folosirea capitalului chemat de la investitori.

Ce amenzi a primit Arif Naqvi de la autoritățile din Dubai?

Dubai Financial Services Authority l-a amendat pe Arif Naqvi cu 135.566.183 de dolari (497.866.807 dirhami) și i-a interzis să exercite orice funcție în sau din Dubai International Financial Centre, pe motiv că a fost implicat cu bună știință în inducerea în eroare a investitorilor. Financial Markets Tribunal a respins contestația lui pe 12 decembrie 2022, făcând decizia definitivă; este cea mai mare amendă aplicată vreodată unei persoane fizice de această autoritate.

Sentința și aftermath

Bilanțul sancțiunilor financiare este, în cazul Abraaj, mai clar decât cel penal. În iulie 2019, Dubai Financial Services Authority a amendat Abraaj Investment Management Limited cu 299.300.000 de dolari, pentru inducerea în eroare a investitorilor și activități financiare neautorizate. Arif Naqvi a fost amendat personal cu 135.566.183 de dolari și interzis pe viață din Dubai International Financial Centre; Financial Markets Tribunal a confirmat decizia pe 12 decembrie 2022, descriind suma drept „neobișnuit de mare”, dar justificată prin raportare la remunerația lui și la gravitatea excepțională a conduitei. Fostul managing partner Mustafa Abdel-Wadood a fost amendat de aceeași autoritate cu 1,9 milioane de dolari în noiembrie 2021. În august 2019, un tribunal din Emiratele Arabe Unite l-a condamnat pe Arif Naqvi, în lipsă, la trei ani de închisoare într-un dosar privind compania aeriană Air Arabia.

În dosarul penal american, numărul de referință este 1:19-cr-00233, districtul de sud al New Yorkului, iar capetele de acuzare sunt 16. Expunerea teoretică, dacă pedepsele ar curge consecutiv, a fost descrisă în relatări contemporane ca ajungând la câteva sute de ani; estimarea realistă vehiculată în presă a fost de până la 30 de ani. Durata estimată a procesului, potrivit mărturiilor din procedura de extrădare: aproape trei luni.

Cât despre executarea extrădării aprobate în martie 2023, sursele publice identificate se opresc acolo. Nu au putut fi găsite relatări care să confirme că Arif Naqvi a fost efectiv transferat în Statele Unite, că procesul a început sau că s-a pronunțat o sentință. Până la o informație contrară, situația rămâne cea din martie 2023: un ordin de extrădare executoriu și un acuzat care neagă totul.

Șapte ani de la lichidarea celei mai mari firme de private equity din Orientul Mijlociu. Opt ani și o lună de la e-mailul anonim trimis de un angajat în septembrie 2017. În intervalul acesta, Insulele Cayman au numit lichidatori, Dubai a emis amenzi record, Londra a dezbătut condițiile din penitenciarele din New Jersey, iar Financial Times a reconstituit traseul banilor dintr-un meci de cricket. Lucrarea care a sintetizat cel mai bine povestea nu este un rechizitoriu, ci o carte: The Key Man, scrisă de jurnaliștii Simon Clark și Will Louch de la Wall Street Journal, apărută în 2021 cu subtitlul despre felul în care elita globală a fost păcălită.

Iar fondul se numea, până la final, Abraaj Growth Markets Health Fund. Au existat, într-adevăr, spitale și clinici. Mai puține decât se plătiseră.

Surse

Related Post

crime 923681

Seful Comisiei Europene propune o lege care sa intarzie accesul tinerilor la retelele sociale

Posted on: - Redactia
crime 6069249

Banco Master: Frauda Istorică din Brazilia care Implică Bancheri, Politicieni, Gărzi și Miliții

Posted on: - Redactia
crime 164529

Rețeaua A7, desemnată de SUA drept organizație criminală transnațională pentru eludarea sancțiunilor contra Rusiei

Posted on: - Redactia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *