Pe 24 august 2026, un juriu federal din Las Vegas l-a găsit vinovat pe Brent Carson Kovar, 59 de ani, patronul companiei Profit Connect Wealth Services, după un proces de nouă zile. Acuzațiile: unsprezece capete de fraudă prin mijloace electronice, două de fraudă poștală și două de spălare de bani. Prejudiciul stabilit de procurori: 24 de milioane de dolari luați de la cel puțin 400 de investitori, între sfârșitul lui 2017 și iulie 2021. Sentința e programată pentru 30 noiembrie 2026, iar maximul statutar cumulat ajunge la 280 de ani de închisoare — o cifră pe care presa o citează cu entuziasm și pe care judecătorii nu o aplică niciodată.
Povestea merită spusă nu pentru sumă. Douăzeci și patru de milioane de dolari e o schemă mică; am scris aici despre escrocherii de zece și douăzeci de ori mai mari. Merită spusă pentru că este, probabil, cel mai curat exemplu documentat al mecanismului fundamental: nu a existat niciodată nimic. Nici supercomputer, nici inteligență artificială, nici rezerve de criptomonedă, nici măcar o evidență contabilă. A existat un cont bancar în care intrau banii oamenilor și din care ieșeau, în proporții pe care le vom detalia, cumpărături la Costco.
Cum a funcționat schema
Profit Connect Wealth Services Corp. a fost înregistrată în Nevada pe 2 mai 2018 de Joy Irene Carson Kovar — mama lui Brent, care avea 86 de ani la momentul intervenției autorităților. Ea a fost președinte, trezorier, secretar și director. În aprilie 2019 și-a înlocuit fiul în funcția de director, păstrându-le pe celelalte. A deschis opt conturi bancare pe numele companiei, la trei bănci diferite, și a fost singurul semnatar pe șase dintre ele, inclusiv pe contul principal în care intrau banii investitorilor.
Fața publică a afacerii era altcineva: un promotor care se prezenta drept Eddie Kona și care se declara „fondator și proprietar” al Profit Connect. Numele lui real era Donald Edward Sabisch. Kona făcea turul birourilor cu echipele de vânzări, ținea prezentări, posta pe Facebook. Administratorul judiciar numit ulterior de instanță a stabilit sec că, indiferent de ce scria pe conturile de socializare, „Brent Kovar s-a ocupat în exclusivitate de operațiunile zilnice ale Profit Connect”.
Produsul se numea „Wealth Builder” și se vindea cu o poveste tehnologică de o simplitate dezarmantă. Compania ar fi deținut un supercomputer care rula algoritmi proprietari de inteligență artificială și machine learning. Supercomputerul ar fi făcut două lucruri simultan: mina criptomonede și valida tranzacții pe alte rețele blockchain. Profiturile generate de această mașinărie erau, se spunea, atât de mari și atât de constante încât Profit Connect își putea permite să garanteze investitorilor un randament fix — între 15% și 30% pe an, capitalizat lunar.
La pachet veneau trei asigurări suplimentare, fiecare mai neverosimilă decât cealaltă. Prima: o garanție de returnare a banilor de 100%. A doua: compania ar fi fost susținută de rezerve de sute de milioane de dolari în criptomonedă. A treia, cea care a atras în anchetă și Oficiul Inspectorului General al FDIC: investitorilor li s-a spus că banii lor sunt asigurați de Federal Deposit Insurance Corporation. FDIC asigură depozite bancare până la 250.000 de dolari. Nu asigură randamente garantate de 30% obținute din minat de criptomonede de către o firmă din Las Vegas. Nu a asigurat niciodată așa ceva și nimeni de la FDIC nu auzise vreodată de Profit Connect.
Vânzarea nu se făcea prin publicitate clasică, ci printr-o rețea de tip MLM. Administratorul judiciar a identificat aproximativ 150 de agenți de vânzări care au încasat comisioane de la Profit Connect. Cel mai mic comision: 29 de dolari. Cel mai mare: 847.903 de dolari. Structura asta explică de ce schema a crescut rapid și de ce victimele au fost, în multe cazuri, recrutate de cunoscuți, colegi sau rude — modelul clasic în care încrederea personală înlocuiește verificarea.
Cât despre supercomputer: administratorul judiciar a stabilit că Profit Connect a început efectiv să mineze criptomonede în jurul lunii iunie 2021, adică aproximativ cu o săptămână înainte ca SEC să închidă compania. În cele circa trei săptămâni de funcționare, activitatea de minat a produs aproximativ 300 de dolari. Suma e brută — nu include costul calculatoarelor, al forței de muncă sau al energiei electrice. Echipa de experți IT a administratorului a încercat ulterior să construiască un model funcțional de răcire care să facă mineritul rentabil și a concluzionat că afacerea era pur și simplu neviabilă.
Merită păstrate pentru posteritate cele două soluții tehnice pe care Brent Kovar le prezenta investitorilor. Prima: parteneriate cu cazinourile din Las Vegas, în care cilindri conținând echipamente de minat ar fi fost instalați în piscine, încălzind apa și producând criptomonedă în același timp. A doua: cilindri cu supercomputere suspendați de pe case plutitoare în lacul Mohave, „pentru că e adânc și rece”. Niciunul dintre proiecte nu a existat vreodată altundeva decât în prezentări.
Victimele
Cifrele diferă în funcție de cine numără. SEC, în acțiunea de urgență din iulie 2021, vorbea despre cel puțin 12 milioane de dolari strânși de la peste 277 de investitori. Procurorii federali, cinci ani mai târziu și cu acces la mai multe conturi, au stabilit 24 de milioane de la cel puțin 400 de investitori. Diferența nu înseamnă că schema a crescut între timp — înseamnă că prima estimare a fost făcută în trei săptămâni de anchetă de urgență, iar a doua după ani de contabilitate judiciară.
Profilul victimelor nu a fost făcut public integral, și dintr-un motiv rezonabil: administratorul judiciar a cerut instanței ca lista completă să rămână confidențială, pentru a le proteja intimitatea și, mai ales, pentru a împiedica alte grupări să îi contacteze cu „oferte de recuperare a banilor”. Este o precauție justificată — victimele fraudelor investiționale sunt, statistic, ținta preferată a următoarei fraude investiționale. În dosar apar doar inițiala prenumelui și numele de familie.
Ce știm totuși: la momentul închiderii, Profit Connect avea 21 de angajați și birouri funcționale. Oamenii care investeau vizitau sediul, li se arăta un depozit, li se vorbea despre echipamente. Contextul contează. Între 2018 și 2021, ideea că un algoritm de inteligență artificială poate produce randamente imposibile nu suna, pentru publicul larg, ca o glumă. Suna ca viitorul. Kovar a vândut exact acel viitor, la un preț fix de 30% pe an.
Contextul mai larg e și mai puțin liniștitor. Frauda investițională rămâne cea mai mare categorie de criminalitate crypto raportată la FBI: 11,37 miliarde de dolari pierderi declarate în 2025, cu 22% mai mult decât în anul precedent. Consumer Federation of America, aplicând un multiplicator pentru cazurile neraportate — pentru că majoritatea victimelor nu reclamă niciodată, din rușine — estimează pierderea reală la 80,7 miliarde de dolari. Americanii de peste 60 de ani reprezintă 4,4 miliarde din totalul raportat.
Firul banilor
Aici documentele SEC și rapoartele administratorului judiciar devin, într-un fel, comice.
Peste 90% din veniturile Profit Connect au provenit de la investitori. Conturile bancare ale companiei nu arată niciun venit sau profit generat din activitate economică. Nu pentru că profitul ar fi fost mic — pentru că nu exista deloc.
Defalcarea, așa cum apare în plângerea SEC:
- Peste 3 milioane de dolari au mers către promotorii care aduceau investitori pe site.
- Aproximativ 1 milion către alte persoane asociate companiei, inclusiv titulari de carduri de credit emise pe numele Profit Connect.
- 1,679 milioane de dolari au fost folosiți de Joy Kovar în scopuri personale: cumpărături pe card, retrageri de numerar la ghișeu, un automobil.
- Între 21 aprilie și 9 iunie 2021, Joy Kovar a făcut zece transferuri de cel puțin 120.000 de dolari fiecare din contul investitorilor în contul ei personal. Total: peste 1,2 milioane de dolari în mai puțin de două luni. Traducere: în ultimele săptămâni înainte de intervenția SEC, cineva golea casa de bani metodic, în tranșe egale.
- Peste 250.000 de dolari au mers către servicii de fotografie, îmbrăcăminte și o organizație caritabilă legate de Brent Kovar.
- 440.000 de dolari au fost folosiți în ianuarie 2021 pentru cumpărarea unei case de locuit, pe numele Profit Connect. Actul de proprietate a fost semnat de Brent Kovar. În casă a locuit Brent Kovar. În octombrie 2021, administratorul judiciar i-a evacuat, pe el și pe mama lui, din ea.
- 1,6 milioane de dolari au fost folosiți pentru plata unor carduri de credit, inclusiv un card pe numele Profit Connect.
- Din acesta, aproape 353.000 de dolari au fost cheltuiți de Brent Kovar, între iunie 2020 și aprilie 2021, la restaurante, magazine alimentare, Amazon și Costco. Pe 2 aprilie 2021, într-o singură zi, a cheltuit peste 23.500 de dolari la Costco.
- Iar cel puțin 629.000 de dolari au fost folosiți pentru a plăti alți investitori.
Ultima linie e cea importantă. Douăsprezece milioane intrate, 629.000 ieșiți sub formă de „randamente”. Nici măcar ca schemă Ponzi nu a fost o schemă Ponzi competentă — un Ponzi funcțional trebuie să plătească suficient de mult încât beneficiarii să facă reclamă. Kovar a preferat Costco.
Luna martie 2021, izolat, arată întreaga mecanică. În contul investitorilor au intrat 1.841.227,31 dolari, dintre care 94,7% de la persoane care erau, evident, investitori. Din acești bani: 519.400 de dolari s-au dus către Brent Kovar personal, 172.340 către plata cardurilor companiei, 54.340 către comisioane MLM și 67.657 — aproximativ 5% — către plata investitorilor. Restul, în alte direcții. La data aceea, Profit Connect mai avea în conturi sub 20% din totalul fondurilor strânse vreodată de la investitori și, evident, nu putea onora nici pe departe „garanția de returnare 100%”.
Administratorul judiciar a recuperat, în noiembrie 2021, 8,6 milioane de dolari, inclusiv criptomonedă înghețată; în februarie 2022, cifra ajunsese la 9,1 milioane. A anunțat de la început că va urmări prin acțiuni de tip clawback banii plătiți către „câștigătorii neți” — cei 150 de agenți de vânzări și investitorii care apucaseră să retragă mai mult decât depuseseră.
Semnalele de alarmă ignorate
Cazul Profit Connect e util pentru că fiecare semnal de alarmă din manual a fost prezent simultan, la vedere, ani de zile.
Randament fix și garantat. Nu există investiție legitimă care să garanteze 15–30% pe an. Nu există nici la 5%. Cuvântul „garantat” atașat unui randament este, în sine, întregul răspuns; nu mai e nevoie să analizezi tehnologia.
Garanția de returnare 100%. O firmă care garantează simultan randamente mari și restituirea integrală a capitalului promite un lucru imposibil matematic. Cine poate face asta nu are nevoie de banii tăi.
Invocarea FDIC. Aceasta nu e o exagerare de marketing, e o minciună verificabilă în două minute pe site-ul FDIC. Nimeni nu a verificat.
Tehnologia care nu poate fi examinată. „Supercomputer cu inteligență artificială proprietară” e o formulare construită special ca să descurajeze întrebările. Când produsul e o cutie neagră pe care nu ai voie să o deschizi, cutia e goală. Investitorii vedeau un depozit; nimeni nu a cerut vreodată dovada că mașinile produc ceva.
Trecutul fondatorului. Acesta e punctul unde povestea încetează să fie amuzantă. În 2009, SEC obținuse deja o interdicție permanentă împotriva lui Brent Kovar și a tatălui său, Glenn, pentru o schemă de tip pump-and-dump derulată prin firma Skyway Global — inclusiv interdicție pe acțiuni penny și interdicție de a ocupa funcții de administrator sau director într-o companie publică. Prejudiciul de atunci: tot 12 milioane de dolari. Informația era publică, gratuită și disponibilă printr-o singură căutare pe numele omului. Nouă ani mai târziu, a fost numit director al unei companii care administra economiile a sute de oameni.
Contabilitatea inexistentă. Aici administratorul judiciar a fost necruțător. Profit Connect nu ținea absolut nicio evidență a intrărilor și ieșirilor de numerar. Nu avea inventar al bunurilor cumpărate. Nu a depus niciodată declarații fiscale și nici nu efectuase vreodată operațiunile contabile necesare pentru a le putea depune. Departamentul financiar era format din trei femei: o fostă tehniciană de farmacie angajată ca manager de contabilitate — și, prin declarație proprie, partenera de lungă durată a lui Kovar — o a doua fostă tehniciană de farmacie angajată ca și contabilă, și o a treia, fără niciun fel de experiență profesională anterioară, angajată ca junior accountant și recepționeră. Pe lângă salarii, cele trei au primit din banii companiei o casă plătită integral (387.786,94 dolari), o camionetă Dodge Ram (49.320,35), un leasing Tesla Model Y (18.513,16), operații estetice (21.461,24) și cel puțin 114.100 de dolari din programele Wealth Builder.
Concluzie
Pe 8 iulie 2021, SEC a depus plângerea sub sigiliu. Pe 14 iulie a obținut ordinul de restricție și înghețarea conturilor. Pe 16 iulie dosarul a fost desigilat. În decembrie 2021, Brent și Joy Kovar au încheiat o tranzacție cu SEC. Acuzațiile penale au venit abia în februarie 2025 — la trei ani și jumătate distanță. Procesul a început pe 11 august 2026 și s-a încheiat pe 24 august. De la primele depuneri ale investitorilor până la verdict au trecut aproape opt ani.
Iar în acest interval s-a mai întâmplat ceva. Eliberat pe cauțiune în așteptarea procesului, Brent Kovar a lansat, pe 20 ianuarie 2025, o nouă schemă de investiții. În aprilie 2025, Departamentul de Justiție a cerut instanței revocarea eliberării condiționate. Un om acuzat de fraudă de 24 de milioane de dolari, care mai fusese sancționat de SEC în 2009, a reușit să deschidă o nouă afacere de investiții în timp ce își aștepta procesul — și a găsit oameni dispuși să îi dea bani.
Asta e, de fapt, lecția. Nu că schemele Ponzi există; asta se știe de un secol. Ci că intervalul dintre momentul în care o schemă devine evidentă și momentul în care cineva ajunge efectiv la închisoare se măsoară în ani, iar în acei ani autorul poate începe alta. Sistemul de reglementare funcționează, dar funcționează în urma banilor, nu înaintea lor. Când SEC ajunge la ușă, 80% din bani nu mai sunt acolo.
Ce rămâne în sarcina cititorului e partea plictisitoare și gratuită: căutarea numelui fondatorului într-un motor de căutare, alături de cuvintele „SEC”, „fraud” sau „lawsuit”. În cazul Profit Connect, această operațiune ar fi durat treizeci de secunde și ar fi economisit 24 de milioane de dolari. Nimeni din cei 400 nu a făcut-o. Sau, mai probabil, cineva a făcut-o, a găsit dosarul din 2009 și a decis că nu se poate ca omul să încerce a doua oară.
Se poate. De regulă, chiar asta se întâmplă.
Surse: Departamentul de Justiție al SUA – Biroul Procurorului Federal pentru Districtul Nevada (comunicat, 24 august 2026); Securities and Exchange Commission, plângerea și comunicatul din 8 iulie 2021 în cauza SEC v. Profit Connect Wealth Services, Inc., Joy I. Kovar and Brent C. Kovar; Primul raport interimar al administratorului judiciar (1 noiembrie 2021); Decrypt; CoinDesk; BehindMLM.
