Potrivit Meduza.io, angajați ai primului canal de televiziune de stat din Belarus au recunoscut că au petrecut mai mulți ani infiltrați în redacția Current Time, rețeaua de televiziune și media digitală în limba rusă operată de Radio Free Europe/Radio Liberty în cooperare cu Voice of America. Aceștia au lucrat sub acoperire, prezentându-se drept colaboratori freelance, în timp ce transmiteau informații despre jurnaliștii din redacție autorităților din țările de origine ale acestora, în special Rusiei.
Operațiunea a gravitat în jurul Alinei Rudnitskaya, o editoare de la Current Time, alături de care angajații televiziunii de stat belaruse au lucrat în mod sistematic, simulând relații profesionale obișnuite. La finalul operațiunii, autoritățile au primit listele cu numele a peste 70 de jurnaliști. Un detaliu semnificativ, subliniat chiar de sursele care au relatat cazul: numele transmise erau deja publice, ceea ce ridică întrebări despre scopul real al operațiunii și despre mesajul pe care aceasta îl transmite jurnaliștilor vizați.
Dezvăluirea vine în contextul în care Belarus și Rusia intensifică sistematic presiunile asupra jurnaliștilor independenți care activează în exil sau în cadrul unor instituții media finanțate din Occident. Current Time este una dintre cele mai urmărite surse de informare în limba rusă din afara controlului Kremlinului, ceea ce o transformă într-o țintă prioritară pentru serviciile de informații ale ambelor state.
Cum funcționează schema
Mecanismul descris seamănă cu o operațiune clasică de infiltrare prin acoperire jurnalistică. Angajații televiziunii de stat belaruse nu au intrat în redacție ca spioni declarați, ci ca freelanceri, o categorie profesională extrem de comună în media internațională. Colaborările ocazionale, contractele pe proiecte și relațiile de lucru informale sunt norma în industrie, ceea ce face verificarea identității reale a unui colaborator extern dificilă chiar și pentru redacțiile cu proceduri de securitate solide.
Odată instalați în proximitatea redacției, aceștia au putut observa rutinele de lucru, identitățile colegilor și, probabil, metodele de protecție a surselor. Transmiterea numelor jurnaliștilor către autoritățile din țările de origine reprezintă o etapă distinctă: chiar dacă informațiile erau tehnic publice, actul de a le centraliza și preda unui serviciu de stat are o valoare operațională proprie. Creează dosare, confirmă identități și poate servi drept bază pentru urmărire penală, hărțuire sau presiuni asupra familiilor rămase în țară.
Faptul că Belarus a ales să facă publică această operațiune, prin propriul canal de stat, sugerează că scopul nu a fost exclusiv culegerea de informații. Este și un mesaj de intimidare adresat jurnaliștilor care lucrează pentru instituții precum Current Time: ești cunoscut, ești urmărit, nu ești în siguranță nici în exil.
Cine plătește
Victimele directe sunt cei peste 70 de jurnaliști ale căror nume au fost transmise autorităților. Mulți dintre ei sunt cetățeni ruși sau belaruși care lucrează din afara granițelor, știind că o întoarcere acasă înseamnă arest sau mai rău. Transmiterea numelor lor către serviciile de stat din Rusia nu adaugă neapărat informații noi în bazele de date ale FSB sau KGB belarus, dar poate activa proceduri formale: mandate de arest, includerea pe liste de persoane căutate, sau presiuni asupra rudelor.
Efectul mai larg este unul de descurajare. Jurnaliștii care colaborează cu instituții media finanțate din Occident înțeleg acum că simpla participare la astfel de proiecte îi expune unor operațiuni de infiltrare pe termen lung, greu de detectat și cu consecințe imprevizibile. Redacțiile care angajează freelanceri din spațiul post-sovietic vor trebui să-și reconsidere procedurile de verificare, ceea ce înseamnă costuri suplimentare și, inevitabil, o anumită retragere în sine.
De ce contează
Cazul ilustrează o tendință documentată în ultimii ani: statele autoritare nu mai atacă jurnaliștii independenți doar prin mijloace directe, ci prin operațiuni de infiltrare pe termen lung, menite să mapeze rețelele de media libere și să creeze vulnerabilități exploatabile ulterior. Belarus, sub conducerea lui Alexandr Lukașenko, a devenit după 2020 unul dintre cele mai agresive state în privința persecuției jurnaliștilor, inclusiv prin deturnarea unui avion comercial pentru a aresta un blogger în 2021.
Ceea ce merită urmărit în continuare este reacția Radio Free Europe/Radio Liberty și a autorităților americane, care finanțează Current Time. O operațiune de infiltrare confirmată public de televiziunea de stat a unui stat aliat al Rusiei reprezintă un incident de securitate major pentru o instituție media finanțată federal. De asemenea, rămâne de văzut dacă vreunul dintre jurnaliștii vizați va fi afectat concret în țările de origine sau dacă operațiunea va rămâne, deocamdată, la nivelul mesajului de intimidare.
