Potrivit Meduza.io, citând revista germană Der Spiegel, depozitul de arme descoperit într-o pădure din apropierea Berlinului a fost creat de un cetățean ucrainean în vârstă de 24 de ani, identificat cu inițiala Vadym S. Bărbatul a fost arestat în România, iar anchetatorii germani îl plasează în centrul unei rețele de sabotaj care acționa pe teritoriul mai multor state europene, la ordinele serviciilor de informații ruse.
Descoperirea arsenalului a fost raportată de presa germană în august, fără ca autoritățile să ofere atunci detalii despre autori. Informațiile citate de Der Spiegel provin din surse din cadrul serviciilor de informații și indică faptul că Vadym S. nu acționa singur, ci ca parte dintr-un grup mai larg, coordonat din exterior, cu misiunea de a pregăti acte de sabotaj în Europa. Arestarea sa în România sugerează că rețeaua opera transfrontalier, folosind mai multe țări ca teritorii de tranzit sau de operare.
Cazul se adaugă unui șir de incidente similare documentate în ultimii ani pe continentul european, în care cetățeni ucraineni sau din alte state post-sovietice au fost recrutați de serviciile ruse pentru misiuni de sabotaj, incendiere sau depozitare de materiale periculoase. Anchetele sunt conduse în paralel de autorități din Germania și din alte state implicate.
Cum funcționează schema
Modelul de recrutare folosit în astfel de operațiuni este relativ bine documentat de anchetatorii europeni. Serviciile ruse — în special GRU, direcția de informații militare — identifică persoane vulnerabile economic sau aflate în situații juridice precare, le contactează prin intermediari și le oferă sume de bani pentru sarcini aparent simple: transportul unui colet, depozitarea unor obiecte într-un loc indicat, fotografierea unor obiective. Executantul nu cunoaște întotdeauna natura exactă a misiunii sau identitatea reală a comanditarilor.
În cazul de față, Vadym S. ar fi primit instrucțiuni să ascundă armele într-o pădure din apropierea Berlinului. Alegerea unui cetățean ucrainean pentru o astfel de misiune nu este întâmplătoare: persoanele deplasate din cauza războiului sunt mai greu de urmărit, se pot deplasa relativ liber în spațiul european și, în cazul în care sunt prinse, pot genera confuzie cu privire la atribuirea responsabilității — Rusia putând nega orice implicare directă.
Faptul că suspectul a fost arestat în România, și nu în Germania sau în altă țară din imediata vecinătate a locului faptei, indică o rută de deplasare complexă și o tentativă de a pune distanță între executant și locul operațiunii după finalizarea misiunii.
Cine plătește
Victimele directe ale acestui tip de operațiuni sunt, în primul rând, cetățenii statelor vizate de actele de sabotaj planificate. Un arsenal ascuns într-o pădure lângă o capitală europeană reprezintă un risc de securitate concret, indiferent dacă armele ar fi fost folosite pentru atacuri asupra infrastructurii, asupra unor persoane sau pentru alte scopuri. Descoperirea la timp a depozitului a prevenit, cel puțin în acest caz, materializarea unui pericol real.
Există însă și o categorie mai puțin vizibilă de victime: cetățenii ucraineni obișnuiți, refugiați sau migranți în Europa, care riscă să fie priviți cu suspiciune suplimentară din cauza unor cazuri precum acesta. Operațiunile ruse care folosesc ucraineni ca executanți servesc și unui scop propagandistic: subminarea credibilității comunității ucrainene din Europa și crearea de tensiuni între aceasta și autoritățile și populația din țările gazdă.
De ce contează
Cazul Vadym S. este unul dintre cele mai clare exemple recente ale modului în care Rusia își proiectează capacitățile de sabotaj pe teritoriul NATO și al Uniunii Europene, fără a folosi agenți proprii cu acoperire diplomatică. Rețelele de tip ‘proxy’ — formate din cetățeni ai unor state terțe, recrutați și dirijați de la distanță — sunt mai greu de detectat, mai greu de atribuit și mai greu de descurajat prin mijloace diplomatice tradiționale.
Implicarea României în această anchetă — ca țară în care suspectul a fost prins — ridică întrebări legitime despre cât de extinsă este rețeaua și câte alte persoane cu misiuni similare tranzitează sau operează pe teritoriul țării. Autoritățile române nu au făcut deocamdată declarații publice despre cazul Vadym S., iar gradul de cooperare cu anchetatorii germani nu este cunoscut. Evoluțiile procedurale din Germania și posibilele ramificații ale anchetei în alte state europene rămân de urmărit în lunile următoare.
Legătura cu România
România apare direct în acest caz ca țară în care a fost arestat Vadym S., cetățeanul ucrainean acuzat că a creat depozitul de arme din apropierea Berlinului. Circumstanțele arestării — dacă a fost rezultatul unei operațiuni coordonate cu serviciile germane sau al unei descoperiri independente — nu au fost făcute publice până la momentul publicării acestui articol.
