Potrivit Meduza, Curtea Supremă a Rusiei a exclus pe 10 august 2026 partidul Yabloko din cursa electorală pentru Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului. Yabloko era singurul partid din competiție care milita deschis pentru pace cu Ucraina. Decizia nu a fost făcută publică în integralitate, dar mai multe publicații ruse și partidul însuși au rezumat conținutul ei pe 12 august: instanța a acceptat majoritatea acuzațiilor formulate de Rodina, un partid pro-Kremlin care a depus cererea de excludere.
Procedura a demarat rapid. Pe 29 iulie, Comisia Electorală Centrală înregistrase Yabloko pentru alegeri. Opt zile mai târziu, pe 7 august, Rodina a atacat decizia la Curtea Supremă, invocând o listă de acuzații: încălcarea drepturilor de autor în materialele de campanie, finanțare obscură cu origini externe și ‘semne de extremism’ în sloganul partidului — ‘Pentru Pace și Libertate!’. Trei zile mai târziu, Curtea Supremă a dat dreptate reclamantului. Yabloko a anunțat că va contesta decizia.
Surse apropiate Kremlinului citate de Meduza susțin că înregistrarea inițială a lui Yabloko nu a fost un act de liberalism, ci un experiment controlat. Echipa lui Putin ar fi permis înregistrarea partidului pentru a testa nivelul de sprijin electoral al unui mesaj antiwar. Când sondajele interne au arătat că Yabloko ar putea atrage un număr semnificativ de voturi, decizia de eliminare ar fi fost luată. Rodina a servit drept instrument juridic pentru executarea acestei decizii.
Cum funcționează schema
Mecanismul este simplu și replicabil. Un partid satelit depune o plângere formală, invocând încălcări tehnice ale legislației electorale — nu argumente politice directe. Curtea Supremă judecă plângerea în regim de urgență, fără să publice motivarea completă a hotărârii. Rezultatul este eliminarea unui competitor incomod fără ca statul să fie nevoit să declare explicit că interzice un mesaj politic.
În cazul Yabloko, acuzațiile au inclus utilizarea unei imagini generate de ChatGPT în materialele de campanie — o încălcare de copyright — și suspiciuni de ‘finanțare din zona gri’. Niciuna dintre aceste acuzații nu vizează fondul mesajului politic al partidului. Curtea nu a stabilit niciodată dacă sloganul ‘Pentru Pace și Libertate!’ constituie sau nu extremism, deși tocmai această acuzație fusese formulată de Rodina. Ambiguitatea este deliberată: lasă deschisă posibilitatea unor acuzații penale ulterioare împotriva membrilor partidului, fără să creeze un precedent juridic explicit care să poată fi contestat internațional.
Surse citate de Meduza indică faptul că înregistrarea inițială a lui Yabloko a funcționat ca un sondaj de opinie involuntar. Kremlinul a folosit partidul pentru a măsura apetitul electoral față de un mesaj de pace, după care l-a eliminat înainte ca votul să poată transforma acel apetit în reprezentare parlamentară.
Cine plătește
Consecința directă este că alegătorii ruși care se opun războiului din Ucraina nu au niciun partid pe buletinul de vot care să le reprezinte poziția. Yabloko era un partid cu o istorie de câteva decenii, cu o bază electorală reală, chiar dacă redusă față de perioadele de vârf. Excluderea lui nu elimină opinia publică antiwar — sondaje independente au arătat constant că o parte semnificativă a populației ruse este obosită de război — ci doar îi blochează orice expresie instituțională.
Pentru membrii și susținătorii Yabloko, riscurile sunt concrete. Acuzația de ‘semne de extremism’ în sloganul partidului, chiar dacă nu a fost validată explicit de Curte, rămâne în dosar. În contextul legislației ruse actuale, eticheta de extremism poate fi reactivată oricând pentru a justifica urmăriri penale individuale.
De ce contează
Cazul Yabloko ilustrează evoluția unui model de control electoral pe care Rusia l-a rafinat în ultimii ani. Nu mai este vorba de interdicții brutale și directe, ci de o procedură aparent legală, cu termene, instanțe și acuzații tehnice. Forma democratică este păstrată — există alegeri, există partide, există o comisie electorală — dar conținutul este golit. Orice competitor care depășește un prag de relevanță poate fi eliminat printr-un dosar de copyright sau o imagine generată de inteligență artificială.
Precedentul contează și pentru că alegerile pentru Duma de Stat din 2026 au loc într-un moment în care Rusia negociază sau se pregătește să negocieze condițiile unui eventual armistițiu cu Ucraina. Un parlament fără nicio voce antiwar instituționalizată consolidează poziția Kremlinului în aceste negocieri: poate susține că populația susține în unanimitate continuarea politicii actuale. De urmărit în perioada imediat următoare: dacă Curtea Constituțională va accepta contestația Yabloko și dacă vor apărea acuzații penale individuale împotriva liderilor partidului.
