Potrivit Balkan Insight, o instanță albaneză a dispus reținerea activistei turce Julide Yazici la Tirana, în urma unei cereri de extrădare formulate de Turcia. Decizia a fost luată în pofida faptului că Yazici deține statut de azil politic acordat de Franța, ceea ce ridică întrebări serioase despre respectarea normelor internaționale de protecție a refugiaților în Balcani.
Yazici se află acum în arest preventiv, în așteptarea derulării procedurii de extrădare. Turcia o urmărește pe activistă, însă articolul nu precizează acuzațiile concrete formulate de Ankara. Ceea ce este clar este că statutul de azilant obținut într-un stat membru al Uniunii Europene nu a constituit un obstacol suficient pentru autoritățile albaneze, care au onorat cererea turcă și au plasat-o în detenție.
Albania este stat candidat la aderarea în Uniunea Europeană și se află în proces de aliniere la standardele juridice europene. Tocmai de aceea, decizia instanței albaneze de a reține o persoană care beneficiază de protecție internațională acordată de un stat UE este privită cu îngrijorare de organizațiile pentru drepturile omului.
Cum funcționează schema
Turcia lui Recep Tayyip Erdogan a folosit în mod sistematic canalele juridice internaționale pentru a urmări opozanți, activiști și presupuși membri ai mișcării Gülen în afara granițelor sale. Mecanismul este relativ simplu: Ankara emite mandate de arest sau cereri de extrădare prin Interpol ori pe cale bilaterală, iar statele care nu au o tradiție solidă a independenței judiciare tind să le execute fără o analiză aprofundată a riscurilor politice la care se expune persoana vizată.
Albania reprezintă un caz particular. Țara aspiră la integrarea europeană, dar sistemul său judiciar este încă în curs de reformare. Presiunea diplomatică a Turciei, un actor regional cu influență în Balcani prin legături istorice, economice și religioase, poate cântări mai mult decât principiile dreptului internațional al refugiaților. Faptul că Yazici deținea azil acordat de Franța, un stat cu o procedură riguroasă de evaluare a riscurilor, ar fi trebuit să constituie un semnal clar că întoarcerea sa în Turcia prezintă pericole reale.
Azilul politic acordat de un stat UE nu are, în mod formal, efect automat în state terțe precum Albania. Totuși, în spiritul normelor internaționale și al angajamentelor asumate în procesul de aderare, Albania ar fi trebuit să trateze această circumstanță ca pe un element esențial în analiza cererii de extrădare.
Cine plătește
Victima directă este Julide Yazici, care se află acum în detenție într-o țară străină, fără să fi comis vreo faptă pe teritoriul albanez. Dacă extrădarea va fi aprobată și pusă în executare, ea va fi predată unui stat față de care a dovedit, prin procedura de azil franceză, că are motive întemeiate de teamă. Precedentul afectează și alți activiști sau opozanți turci care s-au refugiat în Balcani, o regiune considerată uneori mai accesibilă decât Europa de Vest, dar și mai vulnerabilă la presiuni externe.
Pe termen lung, costul este suportat de credibilitatea sistemului european de protecție a refugiaților. Dacă un azil acordat de Franța poate fi ignorat de un stat candidat la UE, valoarea practică a acestui instrument de protecție devine discutabilă dincolo de granițele Uniunii.
De ce contează
Cazul Yazici nu este izolat. Turcia a solicitat extrădarea a zeci de persoane din state balcanice în ultimii ani, cu rezultate mixe. Unele state, precum Kosovo sau Macedonia de Nord, au predat cetățeni turci în circumstanțe controversate, inclusiv fără parcurgerea completă a procedurilor legale. Albania părea, până acum, mai reticentă față de astfel de presiuni. Această decizie sugerează că echilibrul s-ar putea schimba.
Pentru procesul de aderare a Albaniei la UE, cazul va fi cu siguranță monitorizat de Bruxelles. Comisia Europeană evaluează periodic statul de drept în țările candidate, iar tratamentul aplicat persoanelor care beneficiază de protecție internațională este un indicator direct al maturității sistemului judiciar. Cum va evolua dosarul Yazici în instanțele albaneze va spune mult despre direcția reală a reformelor din această țară.
