Potrivit OCCRP, Departamentul Trezoreriei Statelor Unite a sanctionat sora si partenera de viata ale omului de afaceri iranian Babak Zanjani, in cadrul unei operatiuni mai ample indreptate impotriva unei retele de burse de criptomonede si companii internationale acuzate ca ar fi spalat fonduri pentru Corpul Garzilor Revolutionare Islamice din Iran (IRGC).
Babak Zanjani este un magnat iranian cu un dosar deja incercat: in 2016, un tribunal iranian l-a condamnat la moarte pentru deturnarea a miliarde de dolari proveniti din vanzari de petrol, bani care nu au mai ajuns niciodata la statul iranian. Condamnarea nu a fost executata, iar Zanjani a ramas o figura centrala in discutiile despre finantarea opaca a structurilor de putere de la Teheran. Acum, autoritatile americane extind presiunea dincolo de persoana sa directa, lovind in cercul familial si in infrastructura financiara pe care acesta ar fi construit-o.
Sanctiunile impuse de Oficiul pentru Controlul Activelor Straine (OFAC) vizeaza concret bursele de criptomonede si firmele globale despre care Trezoreria SUA sustine ca au servit drept canale pentru transferul de bani catre IRGC, organizatie desemnata ca grup terorist de catre Washington inca din 2019. Masurile blocheaza orice active detinute de persoanele sanctionate in jurisdictia americana si interzic cetatenilor si entitatilor americane sa faca afaceri cu acestea.
Cum functioneaza schema
Reteaua descrisa de autoritatile americane ilustreaza un model deja familiar in cazul sanctiunilor impotriva Iranului: folosirea criptomonedelor pentru a ocoli sistemul financiar traditional, unde monitorizarea tranzactiilor este mai stricta. Bursele de criptomonede, mai ales cele inregistrate in jurisdictii cu reglementare slaba sau inexistenta, permit transferuri rapide si relativ anonime de valoare, fara a trece prin bancile corespondente care aplica filtrele impuse de sanctiunile internationale.
In schema identificata de Trezorerie, companiile globale asociate retelei Zanjani ar fi actionat ca intermediari: primeau fonduri, le convertau in active digitale si le transferau catre entitati legate de IRGC. Implicarea membrilor familiei magnatului sugereaza o strategie deliberata de dispersare a controlului asupra retelei, astfel incat sanctionarea unui singur individ sa nu o dezactiveze complet. Este o tactica documentata in numeroase cazuri de eludare a sanctiunilor: distribuirea proprietatii nominale intre rude si parteneri de incredere, in timp ce controlul real ramane centralizat.
Includerea partenerelor de viata si a rudelor in masurile restrictive reprezinta o escaladare a abordarii americane: Trezoreria semnaleaza ca va urmari intreaga retea de interpusi, nu doar titularii nominali ai afacerilor sanctionate anterior.
Cine plateste
Victimele directe ale acestei scheme nu sunt usor de identificat intr-un dosar care implica in principal state si structuri paramilitare. Totusi, contextul mai larg conteaza: IRGC controleaza sectoare vaste ale economiei iraniene si a fost implicat in finantarea unor grupuri armate din Orientul Mijlociu. Fondurile spalate prin retele ca cea descrisa de OFAC alimenteaza, potrivit autoritatilor americane, activitati care destabilizeaza regiuni intregi si care au produs victime civile in mai multe tari.
Pe de alta parte, persoanele fizice si companiile care, din necunostinta sau prin neglijenta, au interactionat cu bursele de criptomonede sanctionate risca acum ele insele consecinte juridice si financiare, inclusiv blocarea activelor si excluderea din sistemul financiar american.
De ce conteaza
Cazul Zanjani si extinderea sanctiunilor catre familia sa reprezinta un semnal despre directia in care se indreapta politica americana de aplicare a restrictiilor financiare. Dupa ani in care sanctiunile vizau preponderent persoane fizice si companii identificate direct, Trezoreria SUA adopta tot mai des o abordare de retea: cartografiaza legaturile familiale, financiare si operationale si loveste simultan in mai multe noduri. Scopul este sa creasca costul eludarii sanctiunilor pana la punctul in care devine nerentabila.
Implicarea criptomonedelor adauga o dimensiune suplimentara. Timp de cativa ani, activele digitale au fost percepute ca o zona gri, greu de urmarit si si mai greu de sanctionat. Actiunile recente ale OFAC, inclusiv sanctionarea directa a burselor de criptomonede, arata ca aceasta fereastra se inchide. Pentru orice entitate financiara care opereaza la intersectia dintre pietele cripto si jurisdictiile sanctionate, mesajul este clar: anonimatul tehnic nu mai ofera protectie juridica.
