Europol a anunțat, la 29 aprilie 2026, că Grupul Operativ GRIMM — prima structură europeană dedicată exclusiv combaterii fenomenului „violență ca serviciu” — a dus la 280 de arestări în decursul unui singur an de activitate. Operațiunea scoate la lumină o industrie criminală în plină expansiune: violența comandată, livrată cu eficiență de piață, recrutată prin aplicații de mesagerie și rețele sociale.
Lansat în aprilie 2025, grupul operativ reunește forțele de ordine din 11 state membre ale Uniunii Europene — Belgia, Danemarca, Franța, Finlanda, Germania, Islanda, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia și Regatul Unit — coordonate de Europol de la Haga. Potrivit Europol, în decurs de 12 luni au fost identificate peste 1.400 de persoane conectate la această formă de criminalitate organizată.
Modelul de business este brutal în simplitatea lui: organizațiile criminale angajează executanți — adesea tineri vulnerabili sau minori — prin platforme digitale pentru a comite acte de violență la comandă, de la agresiuni fizice până la crime cu premeditare. Prețul unui atac variază în funcție de gravitate. Plata se face în criptomonede sau numerar. Recrutarea se realizează în câteva ore, fără contact fizic prealabil.
„Violența este tot mai des oferită ca serviciu: accesibilă, scalabilă și alimentată de ecosisteme online care permit recrutarea, coordonarea și executarea peste granițe”, a transmis Europol în comunicatul oficial. Agenția europeană a adăugat că, pentru prima dată, mai mulți dintre principalii arhitecți ai acestor rețele au fost incluși pe lista EU Most Wanted.
Operațiunea GRIMM marchează o schimbare de paradigmă în abordarea criminalității organizate transnaționale. Dacă până recent accentul era pus pe traficul de droguri sau spălarea banilor, acum agențiile europene recunosc că violența în sine a devenit marfă — produsă, distribuită și consumată ca orice alt serviciu ilegal.
Relevanța pentru România și Europa de Est este directă. Rețelele balcanice și est-europene de crimă organizată au fost identificate de Europol ca furnizori importanți de „executanți” în cadrul acestui model. Tinerii recrutați provin frecvent din medii defavorizate ale unor țări cu rate ridicate de migrație, inclusiv din România, Bulgaria și Moldova, unde lipsa perspectivelor economice îi face vulnerabili la astfel de propuneri venite din mediul online.
Autoritățile române nu au comentat public în legătură cu eventuala implicare a unor cetățeni români în rețelele vizate de GRIMM. Potrivit Europol, investigațiile sunt în curs, iar noi arestări sunt așteptate în lunile următoare pe măsură ce dosarele sunt înaintate spre judecată în statele membre.
Dosarul GRIMM pune o întrebare incomodă pentru guvernele europene: cât de pregătite sunt sistemele judiciare naționale să proceseze infracțiuni comise de executanți anonimi, recrutați digital, care nu cunosc identitatea comanditarului? Răspunsul, deocamdată, este unul fragmentat și insuficient.