Europol a anunţat, pe 29 aprilie 2026, rezultatele primului an de activitate al grupului operativ GRIMM: 280 de persoane arestate în 11 ţări europene, în cadrul celei mai ample operaţiuni împotriva reţelelor de „vioilenţă la comandă” — un model criminal în care atacuri şi crime sunt externalizate prin reclame pe reţele sociale şi aplicaţii de mesagerie.
Grupul operativ GRIMM, lansat în aprilie 2025, reuneşte forţe de poliţie din Belgia, Danemarca, Franţa, Finlanda, Germania, Islanda, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia şi Regatul Unit, coordonate de Europol. În cursul unui singur an, anchetatorii au identificat peste 1.400 de persoane legate de această formă modernă de criminalitate organizată.
Modelul denumit „violence-as-a-service” funcţionează similar cu economia gig digitală: comenzile sunt plasate online, executanţii sunt recrutaţi — adesea tineri sau minori vulnerabili — prin platforme de socializare şi canale de mesagerie criptată, iar plata se face în criptomonede sau prin metode anonime. Violenţa livrată ca serviciu variază de la agresiuni fizice şi vandalism până la asasinate plătite.
Potrivit Europol, printre persoanele arestate se numără un cetăţean olandez acuzat că a condus maşina de fugă pentru doi minori, suspecţi că au pus la cale o serie de explozii în Germania, în iulie şi august 2025. Cazul ilustrează cum reţelele de violenţă la comandă traversează graniţe şi implică tot mai frecvent persoane sub vârsta majoratului, manipulate prin mesaje digitale şi promisiuni financiare.
Europol a avertizat că violenţa devine accesibilă, scalabilă şi transfrontalieră. Fenomenul nu mai este apanajul marilor clanuri tradiţionale — el proliferează în ecosisteme digitale anonime, făcând urmărirea penală mult mai dificilă. Potrivit comunicatului oficial al agenţiei, mai mulţi suspecţi-cheie identificaţi în cadrul operaţiunii au fost publicaţi pe lista EU Most Wanted, autorităţile solicitând cooperarea publicului pentru localizarea lor.
De ce contează pentru România şi Europa de Est? Balcanii şi Europa de Est reprezintă atât surse de recrutare pentru astfel de reţele, cât şi rute de tranzit pentru activităţile criminale organizate. Tineri aflaţi în dificultate economică, expuşi constant la platforme digitale fără supraveghere adecvată, pot fi vizaţi de recrutori care operează din umbrele internetului. Clanuri din Bulgaria, Serbia şi Moldova au fost deja conectate în investigaţii anterioare cu reţele similare de mercenariat urban.
Operaţiunea GRIMM marchează o schimbare de paradigmă în combaterea criminalităţii organizate europene: anchetatorii nu mai urmăresc doar liderii de clan, ci încearcă să dezarticuleze infrastructura digitală care face posibilă angajarea violenţei ca marfă. Cu 280 de arestări în douăsprezece luni şi mii de dosare în curs de instrumentare, GRIMM rămâne una dintre cele mai rapide şi mai eficiente operaţiuni paneuropene din ultimii ani — un semnal că forţele de ordine au început să recupereze terenul pierdut în faţa criminalităţii care s-a mutat în spaţiul digital.
