Pe scurt
- Un raport oficial acuză Parchetul din Belgrad că a comis infracțiuni penale în gestionarea dosarelor deschise împotriva protestatarilor antiguvernamentali din Serbia.
- Autoritățile sârbe sunt suspectate că au folosit un dispozitiv de tip ‘tun sonic’ împotriva manifestanților, iar modul în care parchetul a tratat aceste acuzații face obiectul investigației.
- Cazul se înscrie în contextul protestelor masive din Serbia anului 2025, care au zguduit guvernul condus de Partidul Progresist Sârb al lui Aleksandar Vučić.
- Parchetul Special pentru Crimă Organizată din Serbia este implicat în analiza conduitei Parchetului din Belgrad.
Potrivit Balkan Insight, un raport oficial susține că Parchetul din Belgrad a comis infracțiuni penale în modul în care a gestionat dosarele protestatarilor antiguvernamentali și acuzațiile privind folosirea unui dispozitiv de tip ‘tun sonic’ de către autorități în timpul unei manifestații. Documentul reprezintă o escaladare semnificativă a tensiunilor instituționale din Serbia, unde protestele din 2025 au pus față în față cetățenii cu aparatul de stat.
Raportul, citat de Balkan Insight în noiembrie 2026, ridică întrebări fundamentale despre independența parchetelor sârbe față de puterea politică. Acuzația că însuși organul de urmărire penală ar fi săvârșit fapte penale în gestionarea unor dosare sensibile politic reprezintă un semnal de alarmă pentru statul de drept în Serbia, țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană.
Protestele antiguvernamentale din Serbia au izbucnit în 2025 și au continuat cu intermitențe, alimentate de acuzații de corupție, abuz de putere și manipularea instituțiilor statului. Unul dintre episoadele cele mai controversate a fost presupusa utilizare a unui ‘tun sonic’ — un dispozitiv care emite sunete la intensitate extremă pentru dispersarea mulțimilor — împotriva manifestanților. Autoritățile sârbe au negat sau minimalizat aceste acuzații, iar modul în care parchetul a instrumentat plângerile legate de acest incident a devenit el însuși subiect de anchetă.
Cum funcționează schema
Mecanismul descris în raport urmează un tipar documentat în mai multe state cu democrații fragile: parchetele, în loc să investigheze abuzurile autorităților față de protestatari, deschid dosare împotriva manifestanților înșiși sau tergiversează anchetele privind forțele de ordine. Rezultatul este o dublă protecție a puterii — protestatarii sunt descurajați prin urmărire penală, iar cei care au ordonat sau executat acțiuni violente rămân neatinși.
În cazul sârb, acuzația merge mai departe: raportul sugerează că Parchetul din Belgrad nu doar că a gestionat defectuos aceste dosare, ci că prin acțiunile sale ar fi comis infracțiuni. Aceasta înseamnă că procurorii înșiși ar putea fi trași la răspundere penală, o situație extrem de rară și cu implicații sistemice profunde. Parchetul Special pentru Crimă Organizată din Serbia este cel care analizează acum conduita colegilor din Belgrad, ceea ce ridică întrebări suplimentare despre capacitatea sistemului de a se autoregla.
Utilizarea prezumată a ‘tunului sonic’ adaugă o dimensiune tehnică și juridică aparte. Astfel de dispozitive se află într-o zonă gri a dreptului internațional privind forța proporțională față de mulțimi pașnice. Dacă utilizarea lor va fi dovedită, autoritățile sârbe s-ar confrunta nu doar cu răspundere penală internă, ci și cu presiuni din partea instituțiilor europene care monitorizează respectarea drepturilor omului în statele candidate la aderare.
Cine plătește
Victimele directe sunt protestatarii antiguvernamentali care au fost urmăriți penal sau care au depus plângeri pentru abuzuri și nu au primit răspuns instituțional adecvat. Mulți dintre aceștia sunt cetățeni obișnuiți care au ieșit în stradă pentru a cere transparență și responsabilitate din partea guvernului. Dosarele deschise împotriva lor au efecte concrete: costuri juridice, stres, stigmatizare socială și, în unele cazuri, restricții profesionale.
La nivel mai larg, societatea sârbă în ansamblu suportă costul unei justiții percepute ca instrument politic. Fiecare dosar gestionat defectuos erodează încrederea cetățenilor în instituții și alimentează un cerc vicios în care protestele devin singura formă de presiune disponibilă, iar statul răspunde prin mijloace care generează noi motive de protest.
De ce contează
Serbia se află de mai mulți ani într-un proces de negocieri de aderare la Uniunea Europeană, iar independența justiției este unul dintre capitolele de referință în evaluările anuale ale Comisiei Europene. Un raport care acuză un parchet că a comis infracțiuni penale în dosare cu conotație politică va fi cu siguranță invocat în următoarea rundă de evaluări. Presiunea europeană este unul dintre puținele mecanisme externe care pot produce schimbări reale în sistemul judiciar sârb.
Cazul mai are o miză internă imediată: alegerile din Serbia din 2026 se desfășoară într-un climat de neîncredere profundă față de instituții. Dacă anchetele privind conduita Parchetului din Belgrad vor avansa, ele ar putea deveni un element central al dezbaterii publice despre independența statului de drept față de puterea politică. Dacă vor fi îngropate, vor confirma tocmai ceea ce protestatarii acuză de ani de zile.
Întrebări frecvente
Ce este ‘tunul sonic’ menționat în dosar?
Un dispozitiv acustic cu rază lungă de acțiune, cunoscut în engleză ca LRAD (Long Range Acoustic Device), emite sunete la intensitate extremă și poate provoca durere, dezorientare și leziuni auditive. Utilizarea sa împotriva mulțimilor pașnice este controversată din punct de vedere juridic și a fost criticată de organizații internaționale de drepturile omului.
Ce riscă procurorii din Belgrad dacă acuzațiile sunt confirmate?
Dacă raportul va sta la baza unei urmăriri penale formale, procurorii vizați riscă să fie trimiși în judecată pentru infracțiunile identificate, care pot include abuz în serviciu sau obstrucționarea justiției, în funcție de încadrarea juridică aleasă de Parchetul Special pentru Crimă Organizată din Serbia.
Care este contextul protestelor antiguvernamentale din Serbia din 2025?
Protestele din Serbia au izbucnit în 2025 pe fondul acuzațiilor de corupție sistemică, abuz de putere și control politic asupra instituțiilor statului, inclusiv justiția și mass-media. Manifestațiile au fost printre cele mai ample din istoria recentă a țării și au continuat intermitent până în 2026, punând presiune pe guvernul condus de Partidul Progresist Sârb al lui Aleksandar Vučić.
Surse
- Balkan Insight: Serbia Prosecution Accused of Mishandling Cases of Anti-Govt Protesters, 10 noiembrie 2026