Potrivit OCCRP, Yorgen Fenech, omul de afaceri maltez acuzat că ar fi fost creierul asasinării jurnalistei de investigație Daphne Caruana Galizia, a negat orice implicare în crimă în cadrul mărturiei sale din instanță. ‘Nu am avut nicio implicare. Zero’, a declarat Fenech în fața judecătorilor, în timp ce procurorii îl presau cu întrebări despre plăți în numerar către un intermediar și despre fișiere de poliție care au ajuns în posesia sa prin canale neclare.
Daphne Caruana Galizia a fost ucisă pe 16 octombrie 2017, când o bombă plasată sub mașina sa a explodat pe o șosea din nordul Maltei. Jurnalista investigase timp de ani de zile corupția din cercurile politice și de afaceri malteze, inclusiv conexiuni cu scheme offshore și contracte guvernamentale controversate. Cazul ei a zguduit Malta și a atras atenția întregii Europe asupra fragilității statului de drept în insulă. Fenech, un magnat din industria energetică cu legături strânse în mediul politic maltez, a fost arestat în 2019 și acuzat că ar fi finanțat și orchestrat asasinatul. El neagă acuzațiile.
În cadrul procesului, procurorii au prezentat dovezi legate de transferuri de bani către Melvin Theuma, un intermediar care a primit grațiere prezidențială în schimbul colaborării cu autoritățile și care a depus mărturie că Fenech i-ar fi cerut să organizeze crima. Procurorii au insistat și asupra unor fișiere confidențiale de poliție despre care susțin că au ajuns la Fenech înainte de arestarea sa, sugerând că acesta ar fi beneficiat de informații din interior pentru a anticipa ancheta.
Cum funcționează schema
Cazul Caruana Galizia ilustrează un mecanism clasic în care puterea economică, rețelele politice și aparatul de stat se întrepătrund până la punctul în care granițele dintre ele devin invizibile. Fenech controla, prin compania sa Electrogas, un contract de furnizare de energie electrică pentru Malta evaluat la sute de milioane de euro. Jurnalista investigase tocmai aceste contracte și conexiunile lor cu politicieni de rang înalt, inclusiv prin intermediul documentelor Panama Papers.
Mecanismul presupus de acuzare implică trei niveluri: un ordonator care finanțează și decide, un intermediar care face legătura și recrutează executanții, și trei frați — familia Degiorgio — care ar fi plasat efectiv bomba. Toți trei frați au pledat deja vinovat și au primit condamnări. Theuma, intermediarul, a primit imunitate și a depus mărturie împotriva lui Fenech. Fenech rămâne singurul din lanț care contestă acuzațiile, susținând că Theuma minte pentru a-și proteja propria libertate.
Fișierele de poliție despre care se discută în proces ridică o întrebare separată și la fel de gravă: dacă acuzatul a primit într-adevăr informații confidențiale din interiorul poliției sau al aparatului de stat, înseamnă că rețeaua de protecție era mai largă decât s-a știut public până acum.
Cine plătește
Prețul cel mai evident l-a plătit familia Caruana Galizia. Cei trei fii ai jurnalistei au condus ani de zile o campanie publică pentru ca ancheta să nu fie îngropată, au luptat în instanță pentru acces la documente și au denunțat repetat ceea ce considerau a fi tentative de mușamalizare la nivel politic. Malta a plătit și ea un preț reputațional semnificativ: Comisia Europeană și Parlamentul European au deschis proceduri și au solicitat reforme ale sistemului judiciar și ale legislației privind libertatea presei.
La nivel mai larg, cazul a alimentat dezbaterea despre siguranța jurnaliștilor de investigație în statele membre ale Uniunii Europene. Caruana Galizia nu a fost ucisă într-o țară autoritară, ci într-un stat UE cu instituții democratice formale. Această realitate a impulsionat adoptarea la nivel european a unor directive privind protecția jurnaliștilor împotriva acțiunilor juridice abuzive — cunoscute sub acronimul SLAPP — și a unor mecanisme de monitorizare a libertății presei.
De ce contează
Procesul lui Yorgen Fenech este unul dintre cele mai urmărite dosare penale din istoria recentă a Uniunii Europene, nu doar pentru că vizează asasinarea unei jurnaliste, ci pentru că pune sub lupă modul în care rețelele de interese economice pot penetra instituțiile unui stat democratic. Dacă acuzațiile se vor dovedi întemeiate dincolo de orice îndoială rezonabilă, verdictul va confirma că o crimă politică a fost posibilă într-o țară membră UE cu complicitatea sau cel puțin cu indiferența unor structuri ale statului.
Procesul mai are de parcurs etape semnificative. Apărarea lui Fenech va continua să conteste credibilitatea lui Theuma și să atace modul în care probele au fost administrate. Indiferent de verdict, cazul a schimbat deja ceva: a demonstrat că presiunea publică susținută și jurnalismul de investigație transfrontalier pot împiedica un dosar să fie închis prematur. Rămâne de văzut dacă sistemul judiciar maltez va duce ancheta până la capăt sau dacă întrebările despre complicități instituționale vor rămâne fără răspuns.
