Potrivit OCCRP, un judecător federal american analizează în aceste zile o cerere prin care avocații apărării solicită respingerea acuzațiilor de narco-terorism și spălare de bani formulate împotriva lui Sebastián Marset, considerat unul dintre cei mai căutați traficanți de droguri din America Latină. Argumentul central al apărării este că Marset ‘a evitat cu grijă’ Statele Unite, iar presupusa sa rețea criminală ar fi operat exclusiv în afara granițelor americane.
Procesul se desfășoară într-un tribunal din Virginia. Avocații lui Marset susțin că instanțele federale americane nu au jurisdicție asupra unui om care nu a pus niciodată piciorul pe teritoriul SUA și care nu a direcționat operațiuni spre America. Procurorii federali, în schimb, argumentează că rețeaua de trafic de droguri a lui Marset a afectat în mod direct piața americană și că legăturile financiare ale organizației traversează sistemul bancar internațional, inclusiv instituții cu expunere la dolarul american.
Sebastián Marset este un cetățean uruguayan supranumit în presa sud-americană drept ‘regele cocainei din Cono Sur’. El a fost dat în urmărire internațională după ce a reușit să obțină un pașaport paraguayan în timp ce se afla în arest în Dubai, în 2022, scandal care a dus la demisia mai multor oficiali paraguayeni. De atunci, locul său de reședință este necunoscut autorităților.
Cum funcționează schema
Rețeaua atribuită lui Marset este descrisă de procurorii americani ca o organizație de tip narco-terorist cu ramificații în Uruguay, Paraguay, Bolivia, Brazilia și Europa. Cocaina ar fi fost transportată pe rute maritime și aeriene spre piețele europene, iar profiturile ar fi fost spălate prin companii-fantomă și tranzacții imobiliare în mai multe jurisdicții.
Mecanismul juridic prin care SUA revendică jurisdicția este cunoscut sub numele de ‘extraterritorialitate’. Legile americane anti-drog și anti-terorism permit urmărirea penală a unor persoane care nu au acționat pe teritoriul american, dacă se poate demonstra că activitățile lor au produs efecte în SUA sau că au folosit dolarul american în tranzacții. Acesta este același instrument legal prin care au fost judecați în SUA traficanți mexicani sau columbieni care nu au intrat niciodată în America.
Apărarea contestă tocmai această extindere a jurisdicției, argumentând că o interpretare atât de largă a legii americane ar transforma orice traficant de droguri din lume într-o potențială țintă a justiției americane, indiferent de legăturile reale cu SUA. Decizia judecătorului în această chestiune preliminară ar putea influența modul în care vor fi construite viitoarele dosare federale împotriva liderilor de cartel care operează exclusiv în afara Americii.
Cine plătește
Victimele directe ale rețelelor de trafic atribuite lui Marset sunt consumatorii de droguri și comunitățile afectate de violența asociată comerțului ilicit cu cocaină, atât în America de Sud, cât și în Europa. Scandalul pașaportului paraguayan din 2022 a arătat că rețelele de corupție ale unor astfel de organizații penetrează instituțiile statului, compromiând funcționarea normală a unor guverne întregi.
La nivel mai larg, costul este suportat de contribuabilii din țările în care operează aceste rețele, prin resursele alocate anchetelor, prin coruperea funcționarilor publici și prin destabilizarea sistemelor judiciare. Paraguay a plătit un preț politic imediat în 2022, când mai mulți miniștri și oficiali au fost forțați să demisioneze după ce s-a aflat că Marset obținuse documente de identitate în timp ce era în custodia autorităților din Dubai.
De ce contează
Cazul Marset ridică o întrebare fundamentală despre limitele puterii judiciare americane în lupta globală împotriva traficului de droguri. Dacă judecătorul federal respinge acuzațiile pe motiv de lipsă de jurisdicție, decizia ar crea un precedent care ar putea fi invocat de alți inculpați în dosare similare. Dacă, dimpotrivă, instanța confirmă că SUA pot judeca traficanți care nu au atins teritoriul american, se consolidează un instrument legal pe care Washington îl folosește tot mai agresiv împotriva cartelurilor internaționale.
Dincolo de aspectul juridic, cazul ilustrează o problemă structurală: rețelele de trafic de droguri de mare anvergură sunt organizații transnaționale, în timp ce sistemele de justiție rămân ancorate în logica suveranității naționale. Marset a exploatat exact această fractură, mutându-se între jurisdicții și folosind corupția locală pentru a-și asigura impunitatea. Urmărirea sa penală în SUA, dacă va rezista contestației juridice, ar putea reprezenta unul dintre puținele instrumente eficiente disponibile împotriva unor astfel de actori care se sustrag sistematic justiției din țările unde operează.
